exercitiu de sinceritate

Cred ca am gresit si cred ca am pierdut momentul de final (poate ma uitam in alta parte), dar nu stiu nici cand, nici unde (in ambele cazuri). Nu regret nimic si as lua-o de la capat ACUM (acum?) numai pentru ca pentru o secunda am reusit sa zbor cand nu se uita nimeni. Dar totul e halucinant (toooootul, intelegi?) si ramane halucinant si atunci cand te dai jos dintr-un roller-coaster al emotiilor, care porneste (ca la orice balci) din livada, trece prin crinolina si se opreste intr-o statie oarecare de benzina unde (culmea!) au ciocolata calda cu fistic (si se uita toata lumea). Daaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaar… M-am descoperit altfel si nu m-am atrofiat si… si e, de fapt, momentul meu de egoism maxim.